La prima noastră întâlnire, te vei apropia râzând din palme, cu vipere încrustate pe brațe. Și cumva, nu știu cum, vei goni toți melcii din garsoniera dezamăgirii mele. Te vei juca cu limba spunându-mi toate cuvintele ce nu mi s-au mai spus. Și tot așa, la prima noastră întâlnire vei păși cu inima prin sângele meu matinal și buzele tale vor fi o dungă, o linie continuă a sărutului, ceva de neuitat. Și iernile noastre vor fi începând de atunci miei îmblânziți sub laptele ploilor. Și odată cu sosirea ta autobuzul mirării va opri nostalgic în stația anulată a trecutului și acela va fi adevăratul început al nostru. Acolo va fi linia noastră de start. Când nu te vei mai trezi tăcută și singură între firele de nisip ale clepsidrei. Când umerii umerii tăi vor fi valuri din marea mea sosire, când cuvintele noastre drăgăstoase vor fi poduri peste singurătatea tăcerii, când nopțile ne vor fi nici mai mult nici mai puțin decât fluturi pătați cu mângâierile verii. Știi tu, fluturi din aceia dezobișnuiți de reflexul de a se întoarce temător să caute locul din care au plecat.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereChiar așa, știi cât trăiesc fluturii ? :)
ȘtergereSă zicem că nu știu. Mă prefac că nu știu, că am uitat. Ia spune-mi tu, Bestie Mică, cât trăiesc fluturii?
ȘtergereEh, dragul meu ... depinde de stomac ;)
ȘtergereÎn stomacul tău cât trăiesc fluturii?
ȘtergereVeșnic :)
ȘtergereAștept și eu rețeta veșniciei de la tine, pentru fluturii care vor veni.
ȘtergereÎntotdeauna am fost de părere că trupa Coldplay este una dintre acele formații care îți mângâie sufletul cu cele mai gentile brațe. Din nou, o lectură minunată în care piesa pe care ai ales-o se potrivește extraordinar, la fel de bine cum stelele îmbracă noaptea.
RăspundețiȘtergereAm s-o descarc și am s-o ascult toată seara!
Mulțumesc, deși mulțumesc-ul meu nu exprimă mare lucru, în raport cu bucuria ce se declanșează în mine când tocmai ție îți place ceva, o parte, sau totul.
Ștergere