Frumoasă Cătălina,
într-o zi o să-ți privesc pistruii de-aproape, o să-i sărut și o să-ți veghez
trupul gol, cu pofta unui înger îndrăgostit și decăzut, hipnotizat de sirena
tăcută din fața lui. O să fie ceva ieșit din comun. O să te sărut ușor, pe
frunte, ca să deprinzi atingerea mea de bărbat grijuliu, ce are în brațe o
păpușă fragilă, cu colțuri moi, o femeia tandră cu piele de amforă, cu mijloc
de viespe îndulcită și gură de infinit pus sub sechestru. Frumoasă Cătălina,
într-o zi o să te împletești cu mine, o să fii tu cea care mă frământă, care mă
sfidează și controlează de sub bărbie în jos. O să fie o zi carnală, când ne
vom răsuci și încovoia unul în celălalt picioarele goale, sensibile și
electrice. O zi în care-ți voi măsura nurii desprinși din Lună, și limitele
dragostei necondiționate, absurde, sălbatice.
Frumoasă Cătălina,
într-o zi o să-ți privesc pistruii de-aproape, o să-i sărut și o să-ți veghez
coapsele, o să-ți arăt de ce tu ești o femeie ce iese la vânătoare numai
noaptea, când seacă trecerile prin oasele luminii, când prin ochii tăi
neîmblânziți și cu luciri de frunză de nuc, șoimii sentimentali se rotesc
flămânzi, avizi, lacomi, după mângâiere și împletire. O să fie ceva ieșit din
comun. O să te sărut ușor pe frunte, așa cum omătul linge tălpile catifelate, o
să te las să mă adulmeci până ce buzele vor încreți pe chipul tău un zâmbet
crud, de femeie ce inspiră și expiră numai dragoste, prin toți porii, sensibili
ca un vânt plin de lupi vineții care hăituie vânatul. Frumoasă Cătălina, într-o
zi o să te împletești cu mine, o să fii tu cea care mă frământă, care mă
absoarbe în părul tău dezmierdat de pești, între sânii tăi fierbinți, o să mă
porți pe curbele tale exact așa cum pe un lac o lebădă neagră pare prinsă-n
gheață. O să fie o zi carnală, când ne vom răsuci și încovoia unul în celălalt
picioarele goale, cu boabe negre de struguri striviți, cu limbi mușcate și
fantezii interzise, abia imaginate, când surplusul de adrenalina ne va întări
trupurile, oasele și imaginația. Va fi o zi în care îți voi detona prin
atingere aripile, motivele de fericire, dorințele ascunse, interiorul.
Frumoasă Cătălina,
într-o zi ne vom număra unul altuia țipetele de plăcere, oasele și iepurii de
turtă dulce din vârful degetelor obraznice. Ne vom ascunde în delta răsărită
printre cearșafuri, unde după o revelație orgasmică, vom vedea mai mult decât
se cuvine și unde libelulele plăcerii ți se vor așeza pe umăr de câte ori te
vei sui deasupra mea, de câte ori îți voi mângâia sternul stâng și
întorsăturile genunchilor perfect întinși, mulțumiți. Vom relua apoi totul, de
la început, după ce, bineînțeles, o să te sărut ușor, pe frunte, ca să deprinzi
atingerea mea de bărbat grijuliu, ce are în brațe o păpușă fragilă, cu colțuri
moi, o femeia tandră cu piele de amforă, cu mijloc de viespe îndulcită și gură
de infinit pus sub sechestru.
si daca nu ar cerne gerul dupa geam,norii au plige...ar plinge din dorul acestei intilniri,pentru ca apoi,intr-o zi, luna inabusindu-si invidia sa inspire si sa expire numai dragoste...
RăspundețiȘtergereLuna ar intra cu noi doi în pat, să ne lumineze pielea, să ne arate că nu-i rușinoasă și că și-a ascuns cândva și ea dragostea sub formă de pudră celestă printre cearșafuri...
Ștergere