vineri, 13 decembrie 2013

Neastâmpărato




Neastâmpărato

Ar trebui să știi că odată eramflacărăscânteiată...
 
Zâmbeamscâncit și mălăsamcules de femeivoluptuoase și hedoniste...
 
Eram un fel de fantezietrăită, o banană așezată la picioarele lui Buddha, o întrupare păcătoasă a lui Lao-Tse, eram un strop de apărouros care sărutasenzualglezne de dive, pe ceadintâi iarbă, pășindpecărareașoaptelormeleincantate, ce se numeau... Simtesărutulclorofilos al limbiimeleîmbietoare, neastâmpărato!
 
Cât de multîțiplăcea, neastâmpărato, să-țiprindșiraguri de perleapoaseîn jurulgleznelor!
 
Și știu că la un moment dat, teînfiorai, neastâmpărato, neștiinddacăfiorul electric ce-țiinundaființa e determinat de embrioniiscoicilorșiaizilei de ierisau sau era doarprivirea mea, care te-nvăluiaacoperitor cu stele... Sunt o flacără! Un tăciune anarhist și rebel, care țopăie în preajma ta, căutând să-țimângâievrerea, neastâmpărato.
 
Vino să-țiarăt cum râdeploaiacurgându-te, neastâmpărato. Inorogii-mi danseazăpetimpan, povestindu-mi de tine.
 
De tine, neastâmpărato. Și pentru tine, neastâmpărato, au plecatargonauții în căutarea lâniideaur, casăți-o arunce la picioare, iartusă mă priveștiluminosși fecund, definindu-mi menirea. Menirea mea de bărbattrist, nostalgic, rătăcitor, confuz, răzvrătitșitotodatăblând, de fiecare dată cândpoalele tale îmi mângâie tâmpla...
 
M-am prins. Menirea mea e de a-țiprinde fața-ntrepalmecasă-țisărutgenele. Genele tale au gust de sarelăptoasă și duioasăpovestinddespre fecioareledeflorate de cavaleriplecațispre moarte... Tu, neastâmpărato, facitimpulsăînghețe, devenindu-l mai neted și maiverde decâtjadulmângâietor al priviriitale ce-mi lichefiazăomoplații atuncicândmă-ndepărtez de tine.
 
Vine noaptea, neastâmpărato.
 
Ea mi tesculpteazăpevârfullimbiidechihlimbarcasătesărut.
 
Așa că te șerpuiesccudorulmeuneliniștit.
 
Cât te iubesc, neastâmpărato, că străbatdeșertuldunosșicotropit de soare pentru a-mi umplenările cu mirosul de migdal al pielii tale și al sânilor tăi parfumați! Fată Morgana! În jurul tău galopeazăcaiideșertului, curtându-tedezmierdător, ca atunci când buzelemele se odihnescpesfârcurile tale.
 
Răsare soarele, neastâmpărato.
 
Plouă cu roșuluminos.
 
Te-aitransformat în nisip, neastâmpărato.
 
Testrig, deșidoarvalurile-țicheamănumele.
 
Testrigpână cevoivedea cu ochiimei cum și unde s-au născut bossa nova-ul și tangoul.






2 comentarii: