ești adorabilă așa cum ești,
asortată în paradigma rujului roșu,
îmbrăcată în idei cochete și în surâsuri veșnic încremenite,
între viață și nemurire,
ești adorabilă așa cum ești,
când te plimbi purtând cu tine
cerul în ochi și tristețea pe buze, învelită într-un zâmbet.
ești dezirabilă așa cum ești,
asortată în paradigma gustului de pepene roșu,
când te plimbi știind că
într-unul din buzunarele hainei tale foșnitoare
ai ascuns, cu pudoare,
timpul,
iar în celălalt, pierdut printre culori de ianuarie, porți bucuria,
și nu e de mirare
că ești dezirabilă așa cum ești
și că îți place să te plimbi cu mâinile în buzunare
la fel cum îți place să te joci cu secundele
când le presari
printre degete
atunci când sunt cu tine
și trec atât de repede
că nu mai știu de mine.
iar când mă privești,
și totul în jur împietrește,
amuțește,
și când îți întinzi spre mine pumnii strânși,
și ca o copilă îmi spui:
stânga sau dreapta? – ghicește!
eu,
știind că în mâini ascunzi
clipe infinite de bucurie
nu pot decât să strălucesc...
Trebuie să vin în curând la Cluj, să ieșim la o cafea și să-mi spui povești nemuritoare până ne prinde răsăritul!
RăspundețiȘtergereWow, ce veste faină! Mi-ar plăcea să stăm la povești, am o tolbă plină de întâmplări și o bucurie în piept să povestesc cu oameni dragi... numai cu oameni dragi, cum mi-ești tu, minunată Zoe.
ȘtergereAm să te anunț când am drum încolo :D
ȘtergereAșa să faci, mi-ar face o mare plăcere și o mare bucurie să te văd! :)
ȘtergereFelicitări. Îmi imaginez că, și să vrei (dar de ce ai vrea?) n-ai putea rata un text. Ești făcut să le spui bine, și elegant, și senzual și...
RăspundețiȘtergereHey, Ioana, mereu așezi cele mai frumoase cuvinte și senzații în subsolul cuvintelor mele nătăflețe. Te îmbrățișez cu drag! >:D<
Ștergere