mi-ai căzut cu tronc | tu ai un fel de a privi care pur
și simplu
excită | adică ai privirea aceea însoțită de zâmbete ce
pătrunde
de-a dreptul în suflete | și nu-ți pot rezista | mai
că-mi vine să
te întreb iute dacă știi că when love is not madness is not love
și-mi amintesc când stăteam rătăcit pe o terasă | pe-atunci
când
tocmai începuse o ploaie de vară | și lumea se-nghesuise
sub o
streașină | iar tu te-ai nimerit fix sub streașina mea |
mă priveai
îndelung | și zâmbeai | și-apoi deodată ai țâșnit ca să
dansezi în
ploaie | și dansai | și cântai | și mai că-mi venea să mă
duc lângă
tine | să te întreb de știi că when love is not madness is not love
țin minte seara în care m-am dus țintă la tine | aflasem
numele
tău | și unde stăteai | erai singură-singură | cred că mă
așteptai |
căci erai în cămașă de noapte | cu nimic pe sub ea | și
zâmbetul
prelung te trăda | ți-am întins buchetul de flori | eram
în transă
și n-am putut să te întreb de ce îmi zâmbești | nici măcar dacă
ți s-a adus la cunoștință că when love is not madness is not love
pentru că tu m-ai tras înăuntru | ca pe o pradă care ți
se preda
m-ai tras înăuntru | acolo unde e cald și bine | tot mai în tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu