Cătălina, fata frumoasă
la care mă mai gândesc atunci când sunt în momentele mele ciudate de tandrețuri
nejustificate, și poate chiar nejustificabile, mi-a citit într-o seară
horoscopul de pe telefonul ei și totul era ok, mai puțin... v-ați prins, nu? Dar
să vă spun mai bine ce-am visat de curând: nu știu dacă știți cățeii ăia de
jucărie (?), exact, cățeii ăia care se umflă și se fac mari, mari de tot. În
vis, parcă umflasem unul din ăsta până ce s-a făcut mare, foarte mare. Și
dintr-o dată era plin cu lichior alb. Așa că i-am făcut o găurică în lăbuță și
am început să beau din lichiorul ăla dulce și cremos. Tu ce crezi că înseamnă asta? Mă întreabă Cătălina. Îți spun pe drum, zic eu.
Când ajung acasă, dau
drumul inconștient la muzică, din reflex, ca să zic așa. Mamă, ce muzică bună ai (!),
zice Cătălina. Asta e muzica mea. Am
căutat-o toată viața. Eu nu aveam nimic în casă, doar o pungă de biscuiți
cu ciocolată, pe care și-o uitase o studentă în librărie, ieri, când am fost la
o conferință. Și o jumătate de sticlă de lapte, uitată în frigider cine știe de
când. Ness sau ceai? o întreb. Biscuiți și un pahar de apă ar fi minunat,
zice Cătălina. Mă gândesc pe loc că, iată, dorința unei pictorițe noaptea e
modestă... Aprind chiar și un bețișor parfumat, când muzica din filmul Pretty Woman se scurge prin difuzoare...
Îmi împrumuți și mie...? Da, desigur, zic. Peste câteva ore car o
bucată de pânză pe care urma să fie pictată o scenă erotică, cam într-o lună,
aflu la un moment dat. Un cuplu nud va
sta pe bucata asta de pânză, îmi zice Cătălina. Mă uit în plăsuță și văd
DVD-ul cu Pretty Woman și două bețe
parfumate. Cătălina mă ține de braț, și pare în largul ei. E frumoasă și
dezinvoltă ca întotdeauna. La ce te gândești?
mă întreabă chiar înainte să intrăm în taxi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu