duminică, 12 mai 2013

Umbrele atracției




Mi se oprește, într-un fel inexplicabil de plăcut, respirația, când găsesc ceva atractiv la o persoană din jurul meu. Și simt, de asemenea, că cel mai atractiv lucru la un om este lumina aceea care-i strălucește în ochi atunci când vorbește, și felul în care își mișcă mâinile atunci când discută despre ceva ce iubește și despre ceva ce-i place foarte mult.

M-aș putea uita la tine ore întregi.

Și te-aș putea asculta ani în șir.

În speranța că într-o zi acel lucru despre care vorbești cu atâta pasiune și înflăcărare aș putea fi eu.

Am sesizat cum lumina din ochii tăi nu se pierde nici chiar atunci când îmi vorbești despre alte lucruri.

Cum ar fi lucrurile care te fac fericită sau cele care te înnebunesc de-a dreptul.

Le-aș asculta cu atenție pe fiecare, pe toate,

Dacă asta ar însemna că pot vedea din nou privirea aceea din ochii tăi.











Un comentariu:

  1. mi se întâmplă adesea, atunci când îţi vorbesc, să vreau să ţi se oprească respiraţia. să văd dincolo de lipsa de aer, uimirea şi scânteile ochilor tăi care mă găsesc uimiţi la capătul unei uitări.
    pentru că eu ştiu, în pauza dintre două respiraţii, memoria ta ne joacă feste, se fâstâceşte şi ne uită, acoperind cu perdele pudice tot ceea ce ştii despre numele meu.
    şi atunci, cu graţia căprioarei şi cu patima tigrului eu aduc spre tine toate cuvintele mele arzând.
    da, mi-e drag să te privesc cu ochii mari, căutând un reper în cuvintele mele, cele care orice ar rosti, pe tine te spun de fapt inimii mele.

    RăspundețiȘtergere