duminică, 11 august 2013

La fiecare mijloc de vară




la fiecare mijloc de vară
când te întorci acasă mai bronzată
decât o africancă,
aș vrea să-ți trimit flori.
multe flori!
așa,
ca să te dezbraci în mirosul lor,
să visezi,
să zbori,
să cânți,
să te agăți de nori,
iar curcubeiele
să ți le frângi în priviri
neobosite,
ca într-o zi de sâmbătă
când prietenii te vizitează
și-ți aduc cafea și ciocolată,
și când găsești în râsetele lor
îndemnuri,
speranțe,
răsărituri,
reveniri,
atingeri,
răsuciri,
și cuvinte potrivite.
cuvinte pe care aș vrea să mi le spui și mie,
seara,
înainte de culcare:
dragoste, ești încă aici... n-ai plecat...
ce bineee!





9 comentarii:

  1. Apusul e la tine în fotografia ta de avatar, de aici, de deasupra acestui comentariu. Sau în buzunarul meu stâng, unde îl păstrez pentru o fată frumoasă, frumoasă, frumoasă... Pentru o fată căreia conversațiile sincer îi trădează ochii frumoși și gleznele ferme. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. aha...so, la tine în buzunar era apusul meu :)
    amu , na...dacă îl păstrezi pentru o fată frumoasă ...te iert :)
    mmm...așa multe lucruri trădează aceste conversații??

    RăspundețiȘtergere
  3. Conversațiile ne dezbracă cu totul. e greu să ascunzi, oricât te-ai strădui, intențiile omului printre cuvinte. E dificil să maschezi în cuvinte caractere, personalități, emoții. După cum scrie o persoană poți concluziona multe lucruri. Nu obții un portret obiectiv neaparat, dar liniile mari le poți dezvălui. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. ai dreptate ...cu greu poți ascunde anumite intenții printre cuvinte , iar dacă ai darul de a citi și de a înțelege ce poți găsi printre rânduri ...poți descoperi o lume :)
    hmm..adevărat și acest lucru , deși ..de exemplu ...eu nu prea le am cu scrisul :))), dar cred că uneori poți descoperi anumite feeling-uri dacă știi cum să mă "citești" :P

    RăspundețiȘtergere
  5. De multe ori mă întreb cum citesc alții. Ce înțeleg, ce-și închipuie că a vrut să-și imagineze autorul. Aveam impresia, o vreme destul de îndelungată, că arta de a citi trebuie rafinată în timp, prin lectură, reflecție și introspecție fermă. Apoi am înțeles că există căi de a apropia cititorul de o lume necunoscută dacă reușești să faci un compromis: să așezi metafore lângă direcții simple, să așezi arătătoare către cele mai simple, și, implicit, către cele mai sofisticate lucruri.

    E fascinant însă pentru un autor acel moment în care un cititor amplifică un detaliu aparent neimportant al povestirii.

    Tu ești în căutare de frumos, cuvintele tale caută completare. Un suflet frumos caută ajustări, nu se mulțumește cu forma lui inițială. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu cred că lumea ar dormi mult mai bine dacă ar lectura înainte de culcare vorbele tale. Ești făcut să scrii, să scoți omul din cotidian și să-l lași să-și imagineze o altfel de lume, să-i lași să guste din dragostea pe care o porți tu cuiva.

    E minunat să știu că te pot citi oricând și în orice situație, știind, că la sfârșit, mă voi deconecta de toate probleme mele și voi rămâne cu o amintire plăcută și imaginară!

    RăspundețiȘtergere
  7. Sunt un soi de Șeherezada, așadar. Glumesc! Mă bucur că am darul de a așeza cuvinte care să-i atragă pe unii.

    E minunat să știu că am cititori așa fresh ca tine, dragă Zoe, și sper ca seara să te deconectezi de toate problemele. :)

    RăspundețiȘtergere