dacă aș avea o armată
de femei, aș fi de neatins.
aș cunoaște fiecare
zvon, fiecare tendință, fiecare trend,
și aș conduce lumea, ca
Alexandru Macedon.
dacă aș avea o armată
de femei, n-ar mai trebui să-mi mai imaginez
nici un final de poveste,
în care oricum nu cred.
și, în fiecare seară,
aș dansa în sufletul meu
un jig pe masă, la fel cum făcea Rose pe Titanic.
femeia e astăzi motorul
dispoziției mele,
iar eu nu rănesc
femeile, ci le caut mereu a doua zi.
poate pentru că am
aflat, în urma unui accident întâmplător,
că o femeie e un fel de
înger, căreia dacă îi rupi aripile
învață să zboare pe
mătură.
ascultă-mă cu atenție,
când îți spun că
apocalipsa va fi o zi exclusiv a femeii,
iar lumea, proaspăt
rasă de pe suprafața pământului
va ustura ca după
ultima ei
epilare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu