marți, 25 iunie 2013

Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează



Ia loc aici, lângă mine, sunt singurul care stau la masa asta, în barul ăsta uitat de lume. Să-ți comand o bere? Ori un coniac? Știi, te-am sunat ca să continuăm discuția de data trecută. Știi tu, cea legată de ideea că ar trebui să te întâlnești cu o fată care scrie. M-am tot gândit și m-am învârtit azi noapte în pat, de pe o parte pe alta, ca un melc în cochilie înainte de împerechere, iar spre dimineață am sărit dintr-o dată în picioare, asemenea unui leopard care-și atacă prada, și m-a lovit ideea asta peste frunte! De aceea, eu zic că neaparat ar trebui să te întâlnești cu o fată care pictează. Cu o pictoriță, zic!
 
Eu cred, cu toată tăria mea, că ar trebui să ieși la o întâlnire cu o fată care pictează. Ascultă-mă, dă-ți întâlnire cu o fată care pictează!
 
Dă-ți întâlnire cu o pictoriță fiindcă ea e singura femeie care te poate fotografia prin ochii ei de tip Nikon 55-200, și singura făptură care va știi cum arăți chiar și atunci când te vei afla la mii de leghe distanță de ea. Da, ea poate împărți în frame-uri fiecare atingere dintre voi doi, pentru a-i fi schiță mentală în momentele de restriște, atunci când se va scufunda prin vopsele și uleiuri de pânză în așteptarea ta. Ieși, te rog, la o întâlnire cu o femeie care pictează. Măcar să vezi prima dată cum e. O să descoperi, lângă ea, momente de dragoste nemaivăzută, momente de gingășie și de o intensitate inexplicabilă, care îți vor amenința și destabiliza permanent singurătatea și neliniștea ta temerară.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care direcționează pensula pe o pânză cu aceeași sălbăticie cu care un surd lovește pereții atunci când pare cuprins de frenezie și de neputință.
 
O să vezi că ea își va aduce aminte întotdeauna de gulerul cămășii tale, de la prima voastră întâlnire, și de culoarea nasturilor, ori de pieptănătura ta de felină focoasă care iese la vânat în sezonul de împerechere. O să descoperi, lângă ea, toate culorile lumii. O să înveți, în ordinea corectă, poziția culorilor din curcubeu. O să distingi culorile pastelate de cele acrilice, cele în ulei, de cele în tempera, pentru că vei fi înghițit de frumusețea ei și de blândețea ei din zilele în care se va ascunde în spatele cuvintelor. Undeva, prin peșterile tăcerii oarbe. Pe care numai ea le cunoaște.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează. Ea va înțelege întotdeauna direcția liniilor tale din palmă și cea a ridurilor care îți trădează uzul. În preajma ei, nu vei cunoaște rutina și nici plictisul unei vieți monocrome. Ea va prelungi întotdeauna gesturile tale dulci până la limita imposibilului, fiindcă ea cunoaște ireversibilitatea timpului și unicitatea unui moment din mintea și sufletul artistului rătăcit. Las-o să te dezbrace, să te pipăie, pe întuneric, iar apoi cu lumina aprinsă, las-o să se obișnuiască cu fiecare curbă a ta și cu mușchi, cu fiecare cicatrice și cu fiecare imperfecțiune, pe care ți-o va adora mai târziu. Las-o să se convingă că, dincolo de secretul anatomic al fizionomiei umane, există pe undeva ceva de neatins, și anume un lucru ce pâlpâie în privirea ta permanent, ceva ce vine ca o consecință a unei emoții mozaicate mai demult de suflet.
 
Ieși la o întâlnire cu o pictoriță. Vei deveni laitmotiv-ul vieții ei, măcar pentru o perioadă, și vei fi esența din centrul compoziției ei decorative de zi cu zi. Te va iubi ca o nebună, ca o posedată, ca o maimuță care mușcă din copac, și îți va inunda firea și gândurile cu energia ei iregulată, cu schimbările ei copilărești de stare, pe care le găsești numai la căprioarele încercuite primăvara de cerbii cei mai tineri.
 
Dă-ți întâlnire cu femeie care pictează, pentru că ea îți va oferi toate retușurile de care ai nevoie. Noaptea, îți va povesti coșmarurile ei suprarealiste și îți va cere să o iei în brațe. Iar dimineața o vei găsi zâmbind, în fața unei pânze pe care nu trebuie să o vezi încă. O vei găsi cu părul legat într-o eșarfă cubaneză, în cămașa ta de vineri, pentru birou, și cu picioarele goale, absolut goale și irezistibile. Te va săruta și te va lua de mână până spre bucătărie, ca să te amețească puțin cu mirosul dispersat de cafea neagră și de sâni gata să fie iubiți, îngrijiți, modelați și potoliți.
 
Întâlnește-te cu o fată care pictează fiindcă uneori câteva ore de tăcere și de muzică veche te vor spăla de oboseală și de zgomotul orașului. Și de toată poluarea din ochii tăi de peste zi.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează și o să fii sărutat pe gură de fiecare dată când dormi prea mult. Obișnuința o să dispară din viața ta, ba chiar cred că vei găsi bucăți de hârtie desenate peste tot prin casă cu voi doi, făcute din profil sau din față, separat, sau împreună. Cu voi doi sărutându-vă, sau cu voi doi ca două siluete abstracte și răsturnate, ori topite ca ceasurile lui Dali. Vei fi iubit pur și simplu pentru că interiorul tău umple, în mintea și în sufletul ei, clarobscururi indefinite și fără răspuns.
 
Vei trăi într-o casă dezordonată și reașezată în fiecare zi altfel, probabil, dar cu bucuria de a știi că cineva îți sare în brațe de fiecare dată când intrii pe ușă. Dimineața, vei găsi pensule pe masa din bucătărie, sau în baie, pe care le vei culege și le vei așeza cu grijă în colțul ei de atelier, după care o vei înveli și îi vei trage șosete în picioare în timp ce doarme, știind că ei asta îi place cel mai mult, să doarmă dezbrăcată și cu șosete colorate în picioare. Dar și să te joci cu părul ei până adoarme în brațele tale.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează și să o să te bucuri de micile detalii ascunde celorlalți, pe care nu le-ai observat înainte și pe care le-ai ignorat cu nesăbuința unui om care nu mai așteaptă nimic altceva decât ziua de salariu.
 
Ascultă-mă bine, lângă ea, expresia a trăi fericiți până la adânci bătrâneți nu va mai avea nici o valoare. Pentru că o astfel de fericire merită trăită chiar și pentru câteva ore. Crede-mă, ea te va duce în vacanțe în cele mai exotice și în cele mai neașteptate locuri, iar săruturile ei te vor plezni în tren, pe motocicletă și pe vapor, cu aceeași precizie și intensitate ca lucrările lui Wassily Kandisky.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează pentru că ea întotdeauna va înțelege emoția din spatele unei priviri. Pentru că ea se va descurca întotdeauna cu fluctuația chipului tău, cu transfigurarea ta și cu noile tale defecte. Ieși la o întâlnire cu o pictoriță fiindcă ea te va iubi noaptea printre cearșafuri cum numai o leoaică își iubește masculul, o singură dată pe an. Te va mușca și devora pe îndelete, ca să poată creiona un tablou despre voi doi, în cel mai fericit moment al vostru.
 
Îndrăgostește-te de o femeie care pictează și ai să înțelegi gândurile și neputințele avangardiste din compozițiile lui Klimt.
 
Te va surprinde o asemenea femeie. Te va șterge și te va redesena de atâtea ori de câte va fi nevoie pentru a-ți găsi propria identitate și autenticitate. Te va întreba dacă o vezi mai frumoasă goală sau dacă îi poți număra alunițele ascunse de pe coapse. Te va ține de mână și te va trage după ea prin magazine, ca să alegeți și să combinați împreună cele mai trăznite haine, în cele mai interesante și neconvenționale culori. Vă veți iubi pe furiș, în cabina de probat haine, la marginea unui lac, sau la ieșirea din biserică. Unde te va duce pentru a-ți arăta cum se fac icoanele și nu pentru a-ți proba credința.
 
Ea va fi întotdeauna cea care știe când e nevoie de o schimbare de stil în viața voastră. Și când trebuie să vă adaptați noilor tendințelor revoluționare. Cu o pălărie pe cap, în genul Charlie Chaplin, îți va aminti că omul poate să o ia din nou și din nou de la început.
 
Pentru tine, ea va fi mereu o sursă de inspirație, chiar dacă nu știe să gătească ori să spele rufe la temperatura potrivită.
 
Te va susține în tot ce faci, dar nu-ți va vinde niciodată cuvinte gratis prin care să-ți arate asta. Ea fi întruchiparea feminină a lui Warhol, va fi întruchiparea pop-art-ului din tine, nuanța țesăturilor tale din zilele de vară. Noaptea, se va transforma în cea mai obraznică gheișă din așternuturile tale, amestecându-se cu pielea ta precum nuanțele de albastru și roz din ceramica pictată de Kyo Yaki. Iar la prezentarea unei noi colecții a ei, de undeva dintr-o galerie spațioasă, tu o vei privi cu mândria unui pescar care-și aruncă năvodul maselor undeva pe o  plajă. Vei zâmbi, și vei știi fiecare moment culminant al bătăliei pe care ea a câștigat-o cu demonii care i-au bântuit creativitatea. Iar ea îți va zâmbi înapoi, de undeva dintre oamenii ăia necunoscuți, care îi vor privi tablourile cu neștiința unor pescăruși, și care îi vor șopti minciuni dulci și frumoase la ureche, din falsa grijă de a-i arăta că îi înțeleg viziunea și aportul adus lumii ăsteia.
 
Nu o să fii nevoit niciodată să-ți amintești cum arată dezbrăcată când ea va fi departe. Îi vei privi tablourile și în sufletul tău se va deschide o fereastră a unei case în care ea te privește și îți zâmbește, goală, din mijlocul așternuturilor voastre spălate la o temperatură potrivită. Să cumperi cadouri pentru o fată care pictează va fi cel mai plăcut lucru din lume, mai ales că ea va cunoaște întotdeauna valoarea sentimentală a unei ilustrații sau a unui album de artă, a unei pensule din păr natural sau a unei bucate de pânză de bună calitate.
 
Când va simți de la distanță că ai nevoie să zâmbești, îți va trimite emailuri și cărți poștale cu desene nostime, făcute în cărbune sau în culoare, desprinse din cele mai simpatice momente posibile. Alteori, își va scrie niște scrisori de dragoste pe care nu le-ar arăta nimeni nici măcar copiilor, adică nici măcar în ajunul majoratului.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează și ea va transforma, cu măiestria unui alchimist arab, tensiunea în patimă, ori în forță centrifugă și în energie consumată apoi zile întregi undeva printre trupurile voastre îmbătate de orgasm și de vin roșu, îmbuteliat cum trebuie în țări străine. Crede-mă, momentele voastre de intimitate vor fi ireversibile, inimaginabile și profunde, asemenea unui festin erotic dintr-un trib de canibali.
 
Iar ea îți va fi muză. La bătrânețe vei putea scrie cărți sentimentale despre ea. Despre picioarele ei goale mai ales, și despre părul ei strâns la spate într-o eșarfă cubaneză. În atingerea ei, va fi întotdeauna ceva mai mult decât un simplu te iubesc, va fi o promisiune că nimeni nu te va mai iubi niciodată la fel. Pentru că, probabil, niciodată nu te va mai iubi la fel ca ea.
 
Dă-ți întâlnire cu o fată care pictează și îndrăgostește-te degrabă de ea. Dacă te va întâlni la timp, va știi mai târziu că fără dragostea ta nu ar fi fost nimic altceva decât o corabie deformată, cubistă, dezansamblată poate de imaginația lui Joan Miro, ori o moară de vânt olandeză singură, uitată undeva la marginea unei păduri absurde. Va știi că, dacă nu ai fi iubit-o, ar fi căutat explicații în detaliu despre lucruri fără sens, cum fac oamenii care uită să mai trăiască și care așteaptă doar ziua remunerației, cu ardoarea unui păcătos care așteaptă ziua mântuirii, a deschiderii Porților Raiului ori a ștergerii Apocalipsei din memoria colectivă. Va știi că dacă nu ai fi iubit-o tu, și nu altul, tabloul vieții ei nu ar fi fost niciodată finalizat.
 
Crede-mă pe cuvânt când îți spun că o asemenea făptură te va provoca, te va amuza și fascina cum nici măcar cântecul tău preferat nu o poate face.
 
Jocurile ei de dragoste vor deveni marcă înregistrată, le vei adopta și tu și le vei păstra întreaga viață în suflet. Se va căsători cu tine, dar nu dintr-un conformism social uzat, nici din vreo concepție absurdă religioasă, ci pentru că inima îi va spune că există un mister nedeslușit de atâtea veacuri înăuntrul a două inele aurii, care încătușează de bunăvoie două suflete eminamente diferite. Știu, tu vei fi cel care se va juca cu copiii voștrii puțin mai mult, copii pe care îi vei astâmpăra doar ca să le arăți cum pictează mămica lor cai și prințese, flori și case, castele și chipuri, în fiecare dimineață, în grădina verde din spate casei, unde nimeni nu observă cămașa ei murdărită de vopsele și eșarfele ei exotice și nepotrivite acestei clime-temperat continentale. Iar la culcare, le veți citi povești clasice, dar și anecdote despre isprăvile lui Picasso, Magritte, Da Vinci, Bruegel cel Bătrân sau ale lui Gaugain, cel abandonat în dezmățul unor insule de lângă Tahiti, în largul Pacificului.
 
Într-un final, dă-ți întâlnire cu o fată care pictează pentru că ea te va face nemuritor, într-un fel cu totul special. Cu ajutorul creionului, a cărbunelui, a pensulei, a degetelor (de ce nu?) ea va găsi mereu o modalitate năstrușnică și inovativă de a ascunde laitmotivul tău și a dragostei pe care ea ți-o poartă în fiecare tablou pe care-l va scoate mai apoi, din atelierul ei, spre a-l dărui mai departe lumii, ca aceasta să-și amintească câteva scene intense de dragoste din viața a doi oameni care au căutat frumosul, undeva, prin numărătoarea inversă a zilelor cenușii. Așa că nu mai sta aici cu mine, în barul ăsta vechi și îmbâcsit de fum, și fugi, ieși în lume, și dă-ți întâlnire cu o fată care scrie.
 
Sau (de ce nu?), cu o fată care cântă.






14 comentarii:

  1. am să plec într-o noapte de lângă tine. nu, eu nu îţi desenez ci îţi scriu... că am să plec într-o noapte să-mi caut batista furată de alchimistul acela străin, cu capul înfăşurat în turbanul lui smolit ca tăcerea.
    să mă aştepţi. ne vom despărţi doar atât cât să învăţ a clădi un attar ca un filtru magic... pentru tine. am să te desenez cu el...

    RăspundețiȘtergere
  2. Am să te caut atunci, printre femeile războinicilor tuaregi, pe care nici un ochi străin nu cuteză să le privească. am să te aștept, dincolo de dunele nestatornice și lamentabile ca un cântec taliban de jale. să-mi arăți attar-ul tău, dar numai la miez de noapte, când îți pot citi desenul sub lumina gratuită și vastă a lunii...

    RăspundețiȘtergere
  3. Faci cinste? Glumesc, desigur. Cam greu cu optiunile astea... unde se mai gaseste o fata care picteaza? Iar daca s-ar gasi, de unde stim ca ne-ar accepta? Chiar tu o descrii ca pe o persoana capricioasa. Cat despre „ochii ei de tip Nikon 55-200”, nu sunt un pic cam hipermetropi?
    Mi-a placut textul tau, e plin de tensiune, erotism, mister... te face sa iti imaginezi totul si apoi vine cu un final imprevizibil si contradictoriu. Dupa cum spuneam, greu cu optiunile... Felicitari insa pentru tablourile pe care reusesti sa le descrii, desi nu inteleg ceva: care este secretul tau? Ce te ajuta sa scrii atat de mult si atat de des?

    RăspundețiȘtergere
  4. Fac cinste! Cu inima deschisă pentru o mibte deschisă! Cine mi-ar putea refuza capriciul ăsta? Glumesc și eu, puțin.

    Da, metafora legată de Nikon e forțată, dar asta dă câteodată putere une text, îi dă ascuțime și-l trimite în ofensivă, ca să spun așa.

    Da, așa, e o femeie rară și probabil inexistentă, femeia din acest text. Dar eu, am încercat să iau câte ceva frumos de la fiecare femeie pe care am admirat-o ca să creionez acest portret.

    Mă bucur că citești texte experimentale, cum sunt acestea. Înseamnă că merită să continui și să scriu, dacă am cititori atât de receptivi.

    Nu există un secret. În ultimele 2 luni am avut mai mult timp pe care să-l dedic acestei pasiuni. Dacă am o idee, o notez foarte repede, apoi o dezvolt când mi-e mintea limpede și debordantă. Uneori scriu din timp, mai multe texte, și le postez pe rând, ca să poată fi rumegate, ca să folosesc un limbaj de lemn.

    La început scriam mai rar, dar îți intră în sânge lucrul ăsta. Scrisul devine o gură de oxigen în timp și un exercițiu de sinceritate între tine și coala albă din fața ta.

    Cred că scrisul ne cizelează cuvintele, ne face mai selectiv în ceea ce le privește.

    Recomand oricui să scrie orice, cât de mult, nu contează dacă iese ceva bun sau nu, la început, adâncimile se vor dobândi treptat și la un moment dat vor veni de la sine.

    Robert

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Presupun ca n-as putea refuza un capriciu venit dintr-o inima deschisa. Amical, desigur.
      Probabil ca metafora aceea e unul dintre acele detalii care starnesc curiozitatea sau verifica atentia cititorului. De efect, in orice caz.
      Imi pare rau ca nu exista o astfel de femeie. Nu pentru ca am impresia ca as merita-o, probabil ca nici nu i-as atrage atentia. Dar ma gandesc ca ar fi o persoana cu adevarat speciala si ar schimba vietile in care s-ar afla din coincindenta sau nu :)
      Nu stiam ca ceea ce scrii sunt texte experimentale... in acest caz, permite-mi sa iti spun ca sunt cele mai reusite experimente, caci mi-au atras nu numai atentia, ci si admiratia.
      Cu secretul insa, nu prea sunt convins... si eu imi notez ideile asteptand timp sau inspiratie sa le dezvolt, insa uneori devine dificil sa scriu chiar si cand am mai multe idei care se leaga.
      Si eu am scris rar la inceput, apoi a inceput sa imi placa. Anul trecut am scris foarte mult, anul acesta am revenit la ritmul meu. Nu stiu care este explicatia...
      Da, scrisul educa si te face sa fii mai atent la cuvinte, fie ca sunt ale tale sau ale altora. Despre adancimi, depind de cititor. Doar el le poate percepe. Asa ajungi sa fii criticat ca folosesti fraze lungi si fara sens sau cuvinte simple cu sens prea amplu.

      Ștergere
    2. În timp, emoții și ideile tale se vor condensa în cele mai cursive metafore și fraze, sunt absolut sigur de asta. E o chestie ce ține de ritm și de antrenament.

      Cu atrasul atenției unei femei e dificil, eu cred că până la urmă ele ne aleg, și nu noi pe ele.

      Ștergere
    3. Da, ar cam trebui sa mentin un ritm constant.
      Si eu cred ca femeile ne aleg, nu noi pe ele. De fapt, sunt sigur. Tocmai de aceea e greu sa le atragem atentia. E mai rau cand au tendinta de a ne discrimina...

      Ștergere
    4. Nu o spun ca pe o lipsă de modestie (departe de mine acest gând), dar foarte multe dintre ele au de pierdut atunci când nu ne văd (pe unii dintre noi) și mai ales când ne discriminează în detrimentul altor interese sau preferințe.

      Fetele cu mintea deschisă par a fi întotdeauna undeva departe de mine, dar le caut până le găsesc. Poate mă observă și ele, e posibil, de ce nu? Asta e de fapt munca sisifică a bărbatului modern, de a se valoriza într-un moment scurt, în câteva fracțiuni de secundă.

      Cuvintele o să devină atuul tău și în această continuă căutare. A femeii care-ți poate număra pașii înspre casă și bătăile inimii din timpul somnului.

      Ștergere
  5. pentru o minte deschisă*
    putere unui text*
    da, așa e, e o femeie rară...*

    Oboseala de la ora asta, sorry. :D

    RăspundețiȘtergere
  6. Mai exista asa ceva ? In Romania doar curve cu poze cu ele dezbracate, pe facebook, mai exista

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu cred că mai există. Nu într-un număr foarte mare, dar mai există.

    RăspundețiȘtergere