vineri, 26 august 2011

(a fost) o zi de vineri




Se întâmpla într-o vineri toată afecţiunea asta a mea pentru tine, pe când nu existau scene sau spectatori. Pe-atunci trandafirii ăia din grădină scârţâiau ca nişte porţi de metal şi aveam două scaune în grădină în loc de unul, şi-un singur nor, pe care-l aduceam pe rând, fiecare.

E vineri şi acum, dar aerul nu mai păstrează formele tale. Cămaşa ta de noapte s-a transformat în răcoare şi se-aude un paznic care loveşte cu un băţ merele căzute. Din drumul lui secundele aleargă înspre mine cu colţuri de gură mânjite de dulceaţă.

Uneori mai caut dimineaţa aceea de lângă tine, o dimineaţa cu aromă de măr verde, în care singura amintire care se repetă pare a fi respiraţia ta uşoară, peste umărul meu. Dacă ar fi vineri şi în calendarul tău, ţi-aş face o cafea la ibric şi-am dezintegra o ţigară.

E ultima perioadă în care mai accept că tu eşti pe undeva printre gândurile mele, ca un scarabeu ce sapă căutând un adăpost. Delimitez concluzii întorcându-mă azi la zilele de vineri în care poveştile tale personale planau la orizont asemenea unui zmeu de jucărie pe care îl trăgeam după mine.

Se-ntâmpla într-o vineri, aveai luna tatuată pe cerul din talpă, erai frumoasă, ciudată, şi ai venit la mine cu toată pofta asta fatală de dragoste, m-ai prins de-o aripă, eu eram neatent, mahmur, inert.. şi da, se-ntâmpla într-o vineri...



 

5 comentarii:

  1. ai ramas goala inaintea-mi, incercand sa acoperi stangaci norocul meu de a te vedea asa. noaptea prelinge intunericul peste pielea ta infiorata. stau asezat pe tot nispul scurs din clepsidre si rog secundele sa treaca invers, ca tu sa ramai goala inaintea-mi, incercand, totusi, sa acoperi stangaci norocul meu de a te vedea asa.


    road, ai scris iar excelent.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-ar placea candva sa colaboram si sa scriem un text impreuna. Imi plac alegoriile tale. Mult.

    RăspundețiȘtergere
  3. se întâmpla într-o vineri, şi parcă cerul mi se lipise de talpă, aveam pe şoldurile,legănate, tâmplele tale pulsând şi nu mă puteam dezlipi de răsuflarea ta.
    da, vineri trebuie că era, când m-am văzut în privirea ta, torsul meu de copil, inima mea de femeie...

    RăspundețiȘtergere
  4. Un stil memorabil si adanc ascunyi in randurile astea, Psipsina.

    RăspundețiȘtergere