Mărturisesc că nu am
buric, deși uneori mă declar teluric, trubaduric și, ocazional, purpuric. Așa
se face că uneori mai iau câte o foaie și un pix chinezesc și inventez în scris
unități noi de măsură. Apoi mă gândesc ce măsoară ele. Fragilitrul – măsoară vulnerabilități.
Țianul – măsoară IQ-ul polițiștilor (de unde și expresia: Mili-țianul).
Gâdilotron – măsoară gâdiloșenia de la o pană în sus. Zelometrul – măsoară străduința.
Mamjouleit-ul – cuantifică cu cât e mai frumoasă copilăria fiecăruia după
julitura de la genunchi. Plmetrul – măsoară cu precizie gradul de nepăsare. Și,
nu în cele din urmă, unitatea mea de măsură preferată: Pa-ul – care măsoară
viteza cu care cineva vrea să scape de tine la telefon. 1 “Paaaaaa” = viteză mică, în timp ce „hai
pa-pa, pa-pa, pa, PA!” = viteză mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu