marți, 6 ianuarie 2015

Așteptând anotimpul muștelor



Păianjenul nu știe dacă este primăvară sau vară. El așteaptă numai anotimpul muștelor. Tot așa și eu. Pulsez numai după calendarul privirii tale. Și mă însuflețesc numai ca reacție la transformările femeii gingașe din tine, purtând deseori cu mine senzația aceea că tălpile tale împing pe apă câteva flori negre de lotus, care și ele la rândul lor te înalță, care îți îneacă cu blândețe oftatul, care îți catifelează pielea albă arătându-te lumii în satinul celei mai interesante femei din lagună, în toată splendoarea ta, cu dinții ca niște pene de înger și buze cu-nfățișare de cireașă. Tu nu rostești vorbe pribege, nu mă privești acum și nici nu mă atingi. Tăcută, frumoasă și singură ești. Se zvonește că te-ai îndrăgostit cândva de un bărbat care ți-a ciugulit din aripi. Porțile patimii le voi înfrânge și eu, astăzi, fără să mă spulber, deși cu tulburare, în așteptarea întâlnirii noastre. Frumoasă e suferința ta și pe dinăuntru știu că e. Dar și spaimele mele zâmbesc tot cu dinții strânși. M-am chinuit mult timp ca un vultur negru cu ciocul bandajat în dantelă de mire. M-am sfârșit nu demult ca un leu ghemuit fără coamă și gheare. În oglindă, tu erai eu, un curtezan delirat, iar eu eram tu, un fruct interzis al lagunei, care până să te cunoască pe jumătate voia să moară, pe jumătate să trăiască.







13 comentarii:


  1. Hmm :) de data asta , răspunsul meu cauta doar doi ochi . Atât :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Răspunsuri
    1. Păi îți pot opri căutarea, dacă vrei. Să fie îndeajuns doar să-mi vezi ochii?

      Ștergere
  3. Cred ca totul ... dar nu promit nici asta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi stârnești activ imaginația deja. Deci totul nu ar fi îndeajuns. Exact cum bănuiam. Dar dacă ți-aș prinde stele în păr, dacă ți-aș așeza praf de zâmbete la picioare și cer albastru peste ochi, dimineață după dimineață?

      Ștergere
    2. Atunci , îmi rămâne doar să mă întreb dacă esti real . Și dacă da, tot nu ar fi îndeajuns ..
      Te întrebi de ce , așa-i ?

      Ștergere
    3. Sunt cât se poate de real. Mă găsești și pe Facebook sub același nume: Road to Sophistry.

      Dacă nu e îndeajuns, e perfect, înseamnă că în sfârșit am găsit ce caut.

      Ștergere
  4. Te-am gasit. și ți -am scris :) de doua ori chiar .
    Ochii ți-i văzusem , scrisul ți l-am savurat , îmi oferi bucăți din timpul tau aici și totuși ...nu este îndeajuns ,nici pe departe... ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tu spune-mi ce ar fi îndeajuns, și-am să fac de două ori pe-atât, pentru început...

      Ștergere
    2. Ți-aș spune de aș ști ..
      Dar dacă între timp descoperi tu, promiți să îmi spui și mie ? :) Poate am ochii închiși , urechile mi-or fi surde , iar sufletul prea amorțit de atâta căutare. Poate în minte mi-a rămas doar gustul amar al visului ce s-a născut speranța și mi-a murit în brațe, prefăcut in amăgire .

      Ștergere