joi, 21 noiembrie 2013

Un cuptor de endorfine




m-ai sărutat dis-de-dimineață ca și cum
ai fi știut de multă vreme că
în pieptul meu funcționează
un cuptor de endorfine,
de molecule ale fericirii,
de neurotransmițători
care străbat marea corpului tău
urmărind printre nurii tăi
corăbii sărate,
naufragiate
și fluturi
scăpați din visul migdal.


ești mai frumoasă goală
când dimineața albă
facilitează ușor accesul
unei armade de fotoni
să-ți străbată pielea
și să te direcționeze
către gura mea – portul cel mai sigur
al fericirii
Cartagena
Saiz
Panama
omiepatrusuteoptzecișidoi zi după zi
terra nova
iar și iar

– aruncă ancora, matroz cu părul ud și fă-mi și mie o cafea bună cu lapte, sau fără, dacă nu mai avem lapte, cum vrei tu, eu citesc mail-urile până te speli!






2 comentarii:

  1. Road, mi-a plăcut foarte mult și melodia, și poezia ta, ca întotdeauna. Mulțumesc mult, mult.

    RăspundețiȘtergere