seara
mă pregătesc de
cină
ascult richest man
de un anume brendan benson.
și spintec vânăta
de parcă mi-aș
face drum prin junglă
ca un caçadores descumpănit în angola.
în loc de cuțit –
macetă
în loc de legumă –
obstacole
atâta forță arunc
în aer
de parcă aș vrea
să testez realitatea
să văd dacă nu
cumva crapă.
cu câțiva ani în
urmă
un astfel de val
era să mă doboare
acum puterea asta
– mă gâdilă
știu unde să caut
motivul siguranței
isterice și
nepotrivite situației
pe partea
cealaltă a emoției
pe partea
inversă.
încerc să glumesc
și mă întreb
oare cum arată
animalul ce te atacă
insist totuși cu
tirbușonul să deschid conserva
dar nu-mi
reușește niciodată din prima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu