vineri, 15 mai 2020

nici o îngăduință pentru mistere


nu știu de ce
dar parcă în ultima vreme
creierul meu a devenit
un chihlimbar locuit de lupi
iar tandrețea mea
un fel de duminică oarbă
așa că am început să mă răzbun
pe cărți
de parcă n-aș mai avea
nici o îngăduință pentru mistere
și – ca un dumnezeu hipofoliculinic
în devenire
veghez nepăsător de la distanță
cum tot mai mulți oameni
își pun cărțile vechi
în plase rezistente
de la lidl carrefour kaufland
și apoi le așează încet
lângă tomberoanele de gunoi
pe ei
nu-i lasă inima să le arunce pur și simplu
dar nici să le țină în casă nu mai au cum
așa că din frustrare
le pregătesc un fel de culcuș
cu gândul că dacă au cu adevărat un destin
se vor descurca ele cumva



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu