Atunci când caut imperfecțiuni în cuvinte

da, parcă radiezi, 

arăți atât de fericită.

ochii tăi sunt calmi și senini.

ușori.

de parcă plutesc.

 

de parcă azi ar fi fost o zi însorită

pe care am petrecut-o amândoi undeva lângă apă.

deja caut imperfecțiuni în cuvinte și mă retrag în suspinul ochilor tăi,

în acel colț al tău învăluit de confort și de simplitate.

persiști să presari blândețe în neastâmpărul meu, și nu vrei să-mi părăsești mintea,

îmi construiești de fapt amintiri de la o oră la alta, intuind că doar așa voi supraviețui,

în zilele consumate altundeva, departe de tine.

poate nu suntem sortiți unul altuia, dar sufletul meu e înmuiat în dragostea

pe care ți-o port, și m-am tot gândit să te sărut azi, și ieri,

și cu o zi înainte.

știu că mă voi gândi la asta și mâine, și poimâine, și în ziua de după,

și chiar și la câteva zile după toate acestea.

mă gândesc să te sărut ușor, urmărind cu degetele forma buzelor tale electrizante.

mă gândesc să te sărut în mașină, la apus, sau în fața ușii tale.

mă gândesc să te sărut doar pe tine, tot timpul,

pe nimeni altcineva,

exact,

doar pe tine.