luni, 1 iulie 2013

Vinul roșu se bea la pielea goală, ca să nu te pătezi


Pe mine Cătălina m-a învățat că vinul roșu se bea la pielea goală, ca să nu te pătezi. Că trebuie întotdeauna să fii precaut, și că nu e cazul să te joci cu asemenea lucruri. Eu o cred pe cuvânt. De ce nu aș face-o? La urma urmei, chiar și afemeiatul notoriu Salvador Dali observase același lucru, și anume că frumusețea va fi comestibilă sau nu va mai fi deloc. Eu am avut femei dezbrăcate direct pe scânduri de cireș, femei una și una, cu părul înnodat pescărește, cu pleoapele cusute, cu gura cusută, cu sexul cusut, dar nici uneia nu i-a fost frică că s-ar putea păta cu vin roșu. Am dedus așadar că femeile nu sunt precaute deloc, în ciuda a ceea ce se spune prin târg. Femeile preferă hainele. Cine le-ar putea condamna? V-ați putea închipui femei care beau vin roșu și mai apoi umblă goale, pe contrasens în mijlocul bulevardului? Ori femei ale căror sâni devin clopote ce se topesc la semafor odată cu simțurile încinse masculine? Eu nu. Nici măcar în cele neobrăzate vise. Nu, eu nu.
 
Eu sunt un nepriceput, un neîndemânatic, cu siguranță că m-aș păta cu vin roșu pe haine, dar spuneți-mi cum aș putea evita o asemenea catastrofă, mai ales în fața unei femei frumoase prezente în fața mea, cu tenul mistuit de viață și cu ochii umezi ca un graffitti așezat peste un curcubeu? Sau cu decolteul șerpuit undeva între nuri ca un ecuator tras peste globul pământesc? Eu nu înțeleg ce-a vrut să-mi spună de fapt Cătălina. Îmi tot frământ mintea pe toate părțile, dar nu-mi amintesc vreo femeie care să se fi speriat de petele roșii de vin. Am avut odată o femeie care se ferea să bea vin roșu cu mine și n-am înțeles niciodată de ce. Asta să fi fost explicația? Să-i fi fost teamă că s-ar fi putut păta? Nu știu ce să zic. Mie îmi părea frumoasă oricum, chiar era frumoasă foc, mai ales când visa de una singură și habar nu avea că eu văd asta.
 
Aștept să cunosc o femeie care va fi de acord cu mine că vinul roșu se bea la pielea goală, ca să nu te pătezi. Nu de alta, dar nu-mi place să nu-i dau dreptate Cătălinei. Eu bănuiesc că știe ea ce știe. Observ, în zâmbetul ei, că are și ea adevărurile ei. Îmi închipui, așadar, cu instrumentarul meu imaginativ limitat, cum voi arăta dezbrăcat pe un covor, cu un pahar de vin roșu în mână, și cu o femeie expusă în totalitate exact în fața mea, imitându-mi gesturile în încercarea mea stângace de a folosi tirbușonul de cât mai multe ori cu putință. Și cum a doua zi, îmi voi spune mie așa: cum, nu-i nimeni aici să regrete, nimeni să se dea mare? Numai eu? Iar o voce îmi va răspunde: da, numai tu. Numai tu amânând plăceri nebănuite, pe care ți le imaginezi cu o putere nestăpânită, și care, din cauza povețelor Cătălinei, au început să se bănuiască reciproc, în loc să se organizeze-n ascuns.
 
Așa că, uite, începând din seara asta, am să umplu un pahar mare de vin roșu, ca să mă lămuresc dacă într-adevăr lichidul lui Bachus are sau nu o influență semnificativă asupra garderobei noastre, a celor care ascultă naivi de sfaturile Cătălinei, sfaturi scăldate în cele mai pline de viață hohote de râs pe care le-am auzit vreodată.





 

9 comentarii:

  1. Cătălina ...are dreptate :) , vinul roșu se bea la pielea goală ..la lumina șemineului ..și cu pian în fundal :)

    RăspundețiȘtergere
  2. upssss...m-ai prins :)
    dap :), recunosc sunt o romantică incurabilă :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ca să existe o comunicare mai eficientă pe marginea postărilor care-ți plac, (just in case), îți las aici:
    adresa mea de Facebook: Road to Sophistry
    adresa mea de Messenger: robertikutz

    RăspundețiȘtergere
  4. Deși, recunosc, mi-aș dori să comentezi în continuare și aici, în subsolul postării care-ți atrage privirea și mintea. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. mulțumesc pentru oferirea celorlalte canale de comunicare :)
    dap..voi comenta și aici , acolo unde privirea și mintea mă poartă :)
    te voi citi tot :)...si acolo unde voi tresări ...vei știi ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu puteam primi un răspuns mai bun. Perfect, așa.

    RăspundețiȘtergere
  7. Vinul roșu se bea îmbrăcat doar atunci când ești singur de-ţi plouă pe sub haine şi nimeni nu ştie, de-ţi citeşti singur toate scrisorile, până şi pe cele pe care nu le mai scrii, că ce rost are? că tot singur le rupi; singur de-ţi intră singurătatea-n ochi şi libertatea-n vintre până la plăsele; singur că oxidează lumina lunii lângă tine când cade la miezul nopţii pe genunchii sparţi ai caldarâmului; singur de-ţi vine să-ţi spui noapte bună şi nu mai ai cui, în noaptea care te chinuie prelung, dar tot îţi este teamă să nu se termine pentru că nu eşti pregătit pentru mai mult şi gura aia de vin din pahar nu-i mai aspră decât gura de tine aşa că, după ce-i sugi prana într-un sărut vorace, surpat în propriile buze de aşa singurătate, o scuipi în scrumiera de-alături.
    Altfel, da. Vinul roșu se bea doar la pielea goală. Și nu pentru că te-ai păta. Ci doar pentru că nu vrei să-l bei singur

    RăspundețiȘtergere