sâmbătă, 20 iulie 2013

Frânturi sentimentale despre tălpile tale goale




ne-am sărutat într-o vară ca asta
undeva, în Uruguay sau Chile
și țin minte doar cum stăteam împreună
desfătându-ne cu porumb dulce
pe un covor de lână subțire
prin care nisipul îți perfora coapsele.
devoram amândoi alune caju dintr-un
vas de lut,
cu dexteritatea unor veverițe adulte,
și banane prăjite
cu gust de caramel.
mi-am dat seama atunci că
pofta noastră era într-atât de exotică
încât am început să râd.
țin minte și că
printre noi doi se rostogoleau mandarine
pe care m-ai îndemnat să le miros
în pauzele dintre săruturi
pentru combinarea senzațiilor.


canicula portocalie se odihnea uneori pe
umerii tăi înfierbântați
așa că ți-ai desfăcut părul prins arteziană la vârf
și partea superioară a costumului tău de baie
și mi-ai amintit că soarele ne hărțuiește cu semințe de pepene
și că nisipul din deșert e făcut din scântei,
ori din secunde pieptănate
în asfințitul roșu,
în timp ce sub noi creștea o perdea de stele norocoase,
aliniate asemenea unui public
într-o sală neîncăpătoare de teatru.
m-ai întrebat cum se numesc aceste fructe, căzute
din niște copaci pe care îi văd numai eu?
fructele pasiunii cred, ți-am răspuns eu dintr-o neștiință tâmpă,
și,
(am continuat eu cu aceeași naivitate)
dacă vei mușca din carnea lor
vei resimți cu siguranță nevoia acută
să mă iei de mână
și să mă duci nerăbdătoare în coliba ta din sat
ca să-ți regenerezi feminitatea ascunsă
prin țipete indescriptibile.


crede-mă, dacă n-aș fi auzit azi refrenul portocaliu al verii
deschizând fereastra,
nu mi-aș fi amintit de tine.
în schimb,
eclipsa asta de lună cred că va ține până
când se va topi în foc hârtia asta
pe care-am scris
frânturi sentimentale
despre tălpile tale goale.




 

5 comentarii:

  1. Ascultam „Cahb - Secrets” în timp ce-ți citeam postarea. Îți sugerez să o asculți și tu și să-ți recitești postarea. Nu știu ce fel de senzație ar fi trebuit să-mi transmiți, dar pe mine una m-a hipnotizat în totalitate. Parcă și vedeam peisajul, parcă și miroseam aerul de vară, parcă și atingeam mandarinele în timp ce priveam cel mai fericit și îndrăgostit cuplu întâlnit vreodată. M-ai făcut să-mi fie dor de mare!

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar acum am demarat exercițiul poetico-muzical propus de tine.

    Am emoții (ca un copil mare ce sunt).

    RăspundețiȘtergere