vineri, 26 iulie 2013

Când am chef să arunc cu mini-țestoase în inima ta







frumoasă fată,
de data asta îți trimit noutăți cu sprijinul cuvintelor
prin acest generos purtător de fraze fără noimă
pe care l-am dresat prin învățare să stea într-un picior.
azi m-am plimbat printre bărcuțe, printre corturi și sticluțe,
prin valurile mării care mi-au savurat degetele de la picioare.
iar o șalupă mi-a udat vata de zahăr trimisă de tine prin poștă.
dar acolo, pe plajă, am descoperit ceva incredibil: un pui de om cu o hârtie în mână
pe care scria „sunt o țestoasă – vă rog lăsați-mi carapacea în pace
și să-mi spuneți unde aș putea să-mi găsesc fluturele
de care am atâta nevoie”.
el a fost cauza rătăcirii mele de ieri pe faleză.
îți spun: am căutat fluturi peste tot.
chiar și printre fetele-sirenă care se uscau sub soare
dar n-am găsit nimic, în afara unui mușuroi de furnici.
aici e foarte cald, soarele fierbe toată ziua,
nisipul este alb iar fluturii dansează numai la umbră.
aștept o veste de la tine și nu uita te rog
să ții fereastra deschisă
pentru că s-ar putea să am chef
arunc cu mini-țestoase în inima ta.





 

4 comentarii:

  1. Cât de bine s-a potrivit și melodia! Deci, carevasăzică, suntem la mare? Sau suntem în visare la mare? Încă mi-e greu să mă dumiresc :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Suntemîn continuă visare despre mare, deocamdată. Tânjesc după mare, carevasăzică. :D

    Da, am făcut un colaj între melodie și postare.

    Tu? Te mai gândești la mare?

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum să nu mă gândesc? Nonstop mă gândesc! Dar numai noaptea îmi permit să miros marea, să aud valurile, să ating apa mării...

    RăspundețiȘtergere