vara
trecută,
undeva
pe o plajă,
la
un târg de chilipiruri
cineva
a
avut curajul să-și expună inima:
cei
care o vedeau
nu
mai plecau de-acolo,
alții
veneau și se înghesuiau
să
vadă și ei ce și cum
iar
ceilalți
puneau
mâna pe umărul
celui
din față
și
se lăudau,
apoi,
cu asta,
și
cât ai zice pește
întreg
pământul
a
fost acoperit cu brațe
care
atingeau ori apăsau umărul
celui
din față,
care
era responsabil
cu
amintirea.
frumos val de amintire .....
RăspundețiȘtergereMă bucur că spui asta,
Ștergereși că te afli aici, mai ales.
O seară frumoasă,
Robert.
mi-a plăcut ...și voi mai răsfoi un pic prin gândurile tale :)
RăspundețiȘtergereNu îndrăznesc să-ți cer asta,
Ștergeredar sper totuți, una ca asta.
(să-mi răsfoiești gândurile)
sper totuși, una ca asta*
Ștergereo voi face :)...îmi place ce am hăsit până acum , so ..mi-ai trezit curiozitatea :)
RăspundețiȘtergereĂsta e un lucru mare și rar (pe cale dispariție, ca specia de pelican) în zilele noastre, și anume ca un om să-i trezească cu adevărat celuilalt curiozitatea.
RăspundețiȘtergere:)
:) da?? hmm..poate că da , poate că nu ...nu știu dacă este pe cale de dispariție acest lucru , dar...când ceva îmi place și îmi transmite un feeling ..mă face să aprofundez :)...și , recunosc ...acest lucru îl voi face cu tine :)
RăspundețiȘtergereMă simt onorat, să o faci alături de mine. Mă simt ca un trubadur ce-ți așează cu grijă blazonul la picioare, ce își oferă lancea și brațul pentru un tur virtual al gândurilor mele așezate aici cu grijă, de-a lungul timpului.
RăspundețiȘtergerecred că ți-ar sta bine în straie de trubadur :)
RăspundețiȘtergeresunt convinsă că ... acest tur virtual o să îmi aducă multe stări , dar abia aștept :)
Și eu, am aceeași nerăbdare cu cea a artiștilor japonezi într-o piesă de kabuki.
RăspundețiȘtergereO delectare plăcută, atunci!
hmm, atunci eu îți voi răsfoi gândurile la fel cum japonezi servesc ceaiul :)
RăspundețiȘtergere