Clima se încălzește,
continentele reintră în derivă, galaxiile se deplasează spre carmin, universul
se contractă. Sau se dilată. Literatura, încotro? Poezia, încotro? Tocmai ea,
singura în stare să explice totul, să trateze și să vindece întrega infecție a
lumii. Nodul gordian pe care l-am putea desface zilnic chiar și legați la ochi.
Muzica aceea discretă de sub membranele fiecărei celule de care noi oamenii nu
știm mare lucru. Mă întreb: pe unde mai sunt admiratorii tăi, esperanto? Sau
marea bibliotecă din Alexandria. Cândva se terminase uleiul de candelă, apoi
fitilul, apoi nopțile, iar cititul pe întuneric devenise interzis. Bufnițele au
fost scoase în afara legii, cuvântul pe care îl iubeam era tabu. Așa încep
toate poveștile triste pentru adulți. Încotro dacă nu spre noul exod, și din a
cui vină?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu